Nu mă voi putea gândi niciodată la Mălai fără a-mi induce mental imaginea unei Mămăligi aburinde, rotunde şi vârtoase, gata să se alăture unui platou simandicos de sarmale, să se amestece impertinent cu orice brânză s-o nimeri de dragul gustului mătăsos al smântânii, sau să ĩnnobileze o tochitură cu miros ĩmbietor de carne rumenită de „pomana porcului”, că de, pentru noi românii, Mămăliga nu mai constituie demult un banal aliment tradiţional, chiar dacă „Pâinea săracului” aşa cum a mai fost numită, a răzbătut prin veacurile care s-au succedat cu bune şi cu rele, oferind tuturor generaţiilor o mare varietate de posibilităţi culinare.

Azi, Mămăliga este ingredientul de bază la prepararea multor feluri de mâncare (aici putem include chiar şi preparate dulci), iar bucătăriile europene au adoptat-o şi ele, ştiut fiind că Mămăliga conţine de patru ori mai puţine calorii decât pâinea, deşi este mai hrănitoare, iar studiile nutriţioniştilor relevă că un consum zilnic de Mălai scade riscul bolilor tiroidiene, reglează concentraţia de glucoză din sânge, ceea ce face ca persoanele bolnave de diabet să-l poată consuma fără restricţii, de asemenea, dezvoltă fibrele musculare, ameliorează reumatismul, litiaza renală şi hepatita. Conţinutul mare de calciu, magneziu şi vitamina B face din Mălai un produs greu de egalat, fiind totodată ieftin şi la îndemâna oricui, cu toate acestea, în ultimii ani, Mălaiul, un aliment eminamente natural şi sănătos, pare să piardă teren în faţa unor făinuri sofisticate, din cereale ce pretind a avea virtuţi miraculoase, aduse de pe meleaguri exotice, la preţuri „pe măsură”, fără de care „modernul regim vegan” pare imposibil de imaginat. Este adevărat, modelul de nutriţie al societăţii româneşti contemporane a suferit transformări nu tocmai reuşite, iar greşelile alimentare au fost în mare parte rezultatul căutării unor soluţii ideale, însă „morala” acestor „păţanii” este aceea că este vremea să ne întoarcem la „obârşii”, la înţelepciunea străbună care stimula creativitatea gospodinelor, încurajând un mod de preparare natural, sănătos, din ingrediente autohtone, nemodificate genetic, dar care pot oferi siguranţă. Este nevoie de o reorientare a consumatorului român, pentru a păstra lucrurile bune dobândite în sute de ani de tradiţie şi pierdute în doar câţiva zeci de ani…
Boromir este grupul de firme care şi-a asumat această răspundere prin preluarea Morii Cibin în anul 1988, pe care a modernizat-o şi a dotat-o cu mori performante, cu scopul de a procesa grâu moale, grâu dur şi porumb. Mâlaiul obţinut aici întruneşte cele mai înalte standarde de calitate, fapt cunoscut de cumpărătorii avizaţi, mai mult, în sprijinul clienţilor săi, Boromir s-a implicat în ample campanii de informare, militând pentru reluarea obiceiurilor alimentare sănătoase şi redescoperirea acelor reţete gustoase din cartea de bucate a bunicii, care să satisfacă şi gusturile cele mai pretenţioase. Iată de ce, atunci când veţi cumpăra o pungă de Mălai de la Boromir vă veţi aduce aminte cu plăcere de faimoasa reţetă de Mămăligă a lu’ Ureche pe care v-o dedic în cele ce urmează, alături de gândurile mele cele mai bune:

REŢETA LU’ URECHE

Mămăligă

Dacă vrei o Mămăligă
Bună şi cu gust plăcut
Nu da vina pe”Făină”
Şi încearcă să m-asculţi!

Cu măsură şi răbdare
Vreau să pui Apa La Fiert,
Să presari puţină Sare
Şi poţi da şi…Focul Tare.

Iar când vezi că clocoteşte,
Dă-i să plouă cu Mălai.
Focu-atunci încetineşte,
Căci altfel te opăreşte!

Doar încet, încet amesteci
Până când mălaiu-i Fiert
Şi atunci tot cu Răbdare,
Iarăşi dai Focul Mai Tare!

Cu Răbdare, bat-o vina,
Se va Coace mămăliga.
O răstorni frumos din oală
Şi poţi s-o mănânci chiar…Goală!

Fă-o cât vrei tu de tare,
Dar mai bine… las-o Moale!
Vei fi mulţumit Din plin
Cu Mălaiul Boromir!

CONTACT: S.C. Extra Sib S.A. SIBIU, ROMÂNIA, Strada: Şos Alba Iulia, nr. 70, Sibiu, Telefon: 004.0269-229.077 Fax: 004.0269-229.034, Email: office.sibiu@boromir.ro